Bancnote

Bancnote Iugoslavia

        Iugoslavia (bosniacă, croată, macedoneană, muntenegreană, sârbă, sârbo-croată sau croato-sârbă, slovenă: Jugoslavija; chirilice: Југославија; literalmente în română: "Slavia de Sud" sau "Țara slavilor de sud") este un termen care descrie trei entități politice care au existat succesiv, în peninsula Balcanică, din Europa, în cea mai mare parte a secolului XX.

        Prima entitate cunoscută sub acest nume a fost Regatul Iugoslaviei, care, înainte de 3 octombrie 1929 a fost cunoscut sub numele de Regatul sârbilor, croaților, și slovenilor. A fost înființat la 1 decembrie 1918, prin unirea Statului slovenilor, croaților și sârbilor și a Regatului Serbiei (la care Regatul Muntenegrului fusese anexat la 13 noiembrie 1918). La 13 iulie 1922, Conferința ambasadorilor de la Paris a recunoscut oficial unirea[1]). Regatul Iugoslaviei a fost invadat de Puterile Axei în 1941 și, din cauza evenimentelor care au urmat, a fost oficial abolit în 1943 și 1945.

        A doua entitate cunoscută cu acest nume a fost Federația Democrată a Iugoslaviei, care a fost proclamată în 1943, de mișcarea de rezistență a partizanilor iugoslavi în Al Doilea Război Mondial. Ulterior, a fost redenumită Republica Populară Federativă Iugoslavia, în 1946, când a fost instaurat un guvern comunist. În 1963 a fost iarăși redenumită în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia (R.S.F. Iugoslavia). Acesta a fost cel mai mare stat iugoslav, deoarece Istria și Rijeka au fost incluse în noua Iugoslavie la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Cele opt elemente constitutive care formau federația erau șase republici socialiste: Bosnia și Herțegovina, Croația, Macedonia, Muntenegru, Slovenia, Serbia și două provincii socialiste autonome (Kosovo și Voivodina), incluse în Republica Socialistă Serbia. După 1974, aceste două provincii autonome au devenit, de asemenea, membri egali în federației[2][3]. Începând cu 1991, R.S.F. Iugoslavia s-a dezintegrat în războaiele iugoslave, urmate de secesiunea entităților constituente ale statului federal.

        Ultima entitate cunoscută cu acest nume a fost Republica Federală Iugoslavia, înființată la data de 27 martie 1992. Aceasta a fost o federație constituită din două republici non-secesioniste rămase: Muntenegru și Serbia (incluzând provinciile autonome Voivodina și Kosovo). În 4 martie 2003, a fost redenumită în Uniunea Statală a Serbiei și Muntenegrului, iar numele „Iugoslavia” a fost desființat oficial. La 3 iunie, respectiv 5 iunie 2006, Muntenegru și Serbia și-au declarat independența, astfel sfârșindu-se statul iugoslav. Kosovo este, însă, în continuare, subiect de dispută teritorială între Republica Serbia și auto-proclamata Republica Kosovo. Kosovo și-a declarat independența la 17 februarie 2008, în timp ce Serbia pretinde că este parte a propriului teritoriu suveran. Kosovo a fost recunoscut de 71 din cele 192 state membre ale Națiunilor Unite. Ultima țară având în denumirea sa termenul Iugoslavia a fost Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, care și-a schimbat numele în Republica Macedonia De Nord pe 12 februarie 2019.
        Fondarea statului - Iugoslavia a fost un concept statal vehiculat în rândurile intelectualității slave de sud, apărut spre sfârșitul secolului al XVII-lea și accentuat în secolul al XIX-lea în cadrul Mișcării ilirice, care a culminat cu realizarea idealului, în 1918, odată cu dezintegrarea Imperiului Austro-Ungar multinațional, la sfârșitul Primului Război Mondial, și formarea Regatului sârbilor, croaților și slovenilor. Regatul a fost, însă, mai bine cunoscut, colocvial și chiar pe hărți, sub numele de Iugoslavia (sau Jugo-slavia în restul Europei); în 1929 a fost redenumit oficial „Regatul Iugoslaviei”. (Sursa: wikipedia)

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Galerie foto cu bancnote românești și moldovenești începând cu  anii 1938 și până în prezent

Desăvârșirea Marii Uniri – Ion I.C. Brătianu, alături de "surioare" 🇷🇴

Banca Națională a României și bancnotele aniversare 

Autor: Bogdan Florin Basarab

         Este cunoscut faptul că BNR emite periodic monede aniversare, fie în circuitul monetar, fie exemplare dedicate colecționarii. Acestea sunt emise în seturi ce cuprind piese din aur, argint și tombac sau din alamă. Mai puțin știut de publicul larg este faptul că BNR emite și bancnote aniversare, așa cum este cunoscuta bancnotă de 100 lei, emisă în decembrie 2018. Această bancnotă nu este singura emisă de BNR, prima fiind cea de 2000 lei 1999.

 

      Fiind singurele bancnote aniversare emise de țara noastră, o să vă ofer pentru început, câteva informații despre fiecare, informații preluate de pe pagina oficială de internet a Băncii Naționale a României. Urmând o ordine cronologică, o să vă spun câteva cuvinte despre prima bancnotă din polimer din Europa și din emisfera Nordică. Banca Natională a României a marcat evenimentul astronomic reprezentat de ECLIPSA TOTALĂ DE SOARE-11 august 1999 precum și intrarea într-un nou mileniu prin emiterea unei bancnote din polimer. O serie specială a acesteia (001A), limitată la un milion de exemplare, a fost pusă în circulație în pliante de prezentare. Data emisiunii-02.08.1999, materialul este polimer, dimensiunile fiind 143 x 63 mm. Pe avers găsim reprezentarea stilizată a sistemului nostru solar; în dreapta jos, fereastra cu filtrul metameric; sus, stema României, fereastră transparentă, denumirea băncii centrale emitente, "BANCA NA ȚIONALĂ A ROMÂNIEI" și medalion cu sigla "BNR"; jos, valoarea nominală în cifre și litere "2.000 lei DOUĂ MII" și deasupra, anul emisiunii "1999"; în stânga, amplasate vertical, semnăturile guvernatorului și casierului central, precum și reprezentarea stilizată a Soarelui; în dreapta, vertical, valoarea nominală "DOUĂ MII 2.000". Pe revers, în centru este ilustrată harta României, colorată în roșu, galben și albastru, având marcate zona și localitățile din care eclipsa totală de soare a avut vizibilitate maximă; sus sunt imprimate: valoarea nominală "2.000" atât pe verticală, cât și pe orizontală, denumirea băncii centrale "BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI" și sigla "BNR"; sub denumirea băncii centrale, fereastra transparentă; jos, în stânga, fereastra cu filtrul metameric; în dreapta, valoarea nominală în litere și cifre "DOUĂ MII lei 2.000"; în dreapta, deasupra valorii nominale este imprimat, orizontal, textul "FALSIFICAREA ACESTOR BILETE SE PEDEPSEȘTE CONFORM LEGILOR"; seria și numărul bancnotei, imprimate cu litere și cifre în două culori, sunt amplasate astfel: cele cu cerneală neagră și caractere de aceeași înăltime, pe verticală, în stânga; cele cu cerneală roșie și caractere de înăltime crescătoare, pe orizontală, în dreapta.

       Deși a fost emisă la 1 decembrie 2018, cred că această bancnotă a devenit notorie prin evenimentul pe care-l celebrează. Bancnota aniversară pentru colecționare dedicată împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, are următoarele caracteristici: dimensiuni: 147x82 mm, cu o toleranță de ± 1 mm; culoare predominantă: albastru; imprimată în tehnică mixtă plană/relief, pe suport de polimer; fereastră transparentă complexă. Aversul prezintă în partea dreaptă portretele regelui Ferdinand I și reginei Maria; dedesubt, pe două rânduri, numele acestora și anii de viată, respectiv „REGELE FERDINAND I 1865-1927” și „REGINA MARIA 1875-1938”. În zona centrală, o imagine de la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918. Tot pe avers mai sunt imprimate: stema României, în stânga sus, denumirea băncii centrale „BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI”, pe orizontală sus, iar dedesubtul acesteia, medalionul cu sigla BNR și, mai jos, anii „1918-2018”. Valoarea nominală este inscrisă de patru ori, după cum urmează: în stânga jos, pe orizontală, în cifre „100”; în partea centrală jos, în litere, pe două rânduri „LEI UNA SUTĂ”; în dreapta jos, pe verticală, în litere „UNA SUTĂ LEI” și în dreapta sus, pe verticală, în cifre „100”. Semnăturile guvernatorului și casierului central sunt imprimate în partea centrală, deasupra valorii nominale în litere. Data punerii în circulație, respectiv „1 decembrie 2018”, este imprimată pe verticală, în dreapta. Pe reversul bancnotei sunt ilustrate intrarea în București a alaiului regal la l Decembrie 1918 și un fragment din buzduganul regelui Ferdinand I, respectiv patru femei în costume populare specifice fiecărei provincii românești unite: Basarabia, România, Țara Ardealului și Bucovina. Dedesubt, se află textul: „FALSIFICAREA ACESTOR BILETE SE PEDEPSEȘTE CONFORM LEGILOR”. Denumirea băncii centrale „BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI” se află sus, pe orizontală, iar sigla BNR este pozitionată în dreapta sus și în stânga jos.Valoarea nominală este imprimată astfel: pe verticală în stânga sus și pe orizontală în dreapta jos, în cifre, „100” și pe orizontală în stânga jos, în litere, „UNA SUTĂ LEI”. Seria și numărul bancnotei tipărite cu litere și cifre în două culori, roșu și negru, sunt imprimate astfel: în stânga, pe orizontală, cu cerneală roșie, cu caractere de înăltime crescătoare și în dreapta pe verticală, cu cerneală neagră. Bancnota este inclusă într-un pliant de prezentare. Tirajul pentru această emisiune numismatică este de 10.000 bancnote.

Bancnota aniversară dedicată împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 este prima bancnotă românească pe care apare chipul unui personaj istoric feminin, o altă premieră în numismatica românească. 

Prețul oficial de vânzare al bancnotei este de 150 lei fără TVA, însă prețurile au “explodat” pe piața numismatică din România, ajungându-se la sume cu patru zerouri, adică peste 1000 de lei. Numărul relativ mic al acestei emisiuni a transformat comercianții în adevărați speculanți. La ghișeele BNR au fost cozi impresionante la punerea în vânzare a acestei bancnote. Dacă în ziua de 2 decembrie se vindea cu prețuri cuprinse între 250 și 450 de lei, o luna mai târziu, prețurile au devenit fabuloase raportându-ne la valoarea oficială de comercializare.

      Prețul oficial de vânzare al bancnotei este de 150 lei fără TVA, însă prețurile au “explodat” pe piața numismatică din România, ajungându-se la sume cu patru zerouri, adică peste 1000 de lei. Numărul relativ mic al acestei emisiuni a transformat comercianții în adevărați speculanți. La ghișeele BNR au fost cozi impresionante la punerea în vânzare a acestei bancnote. Dacă în ziua de 2 decembrie se vindea cu prețuri cuprinse între 250 și 450 de lei, o luna mai târziu, prețurile au devenit fabuloase raportându-ne la valoarea oficială de comercializare.

Urmărind site-urile de comerț numismatic din România, am constatat că acest “boom” al valorii bancnotei de 100 lei a generat prețuri colosale și la bancnota de 2000 lei din 1999. Mulți “comercianti” uită că bancnota de 2000 de lei a fost emisă într-un număr de un million de exemplare cu pliant de prezentare, despre cele care au circulat nu mai are rost să amintim.

În imaginile ce însoțesc articolul, vă prezint câteva bancnote aniversare, emise de BNR aflate în colecția personală.
Concluzia e una singură: românul încă speră la îmbogățirea peste noapte și la “minuni” venite din cer!

Bancnote istorice

Coroana austro-ungară 

         Coroana (în germană Österreichisch-Ungarische Krone, iar în maghiară osztrák-magyar korona) a fost monedă oficială în Imperiul Austro-Ungar, din 1892, când a înlocuit Guldenul austro-ungar / Florinul austro-ungar / Forintul austro-ungar, ca urmare a adoptării etalonului-aur și până în 1918, la dizolvarea imperiului. Între 1892 și 1900, cele două monede (Coroana și Guldenul / Florinul) au circulat paralel. După 1900, coroana a fost unica monedă cu putere de circulație în Imperiul Austro-Ungar.

        Sub-unitatea era a suta parte dintr-o coroană și era numită în germană Heller, iar în maghiară Fillér.

        După prăbușirea imperiul, Coroana a fost monedă oficială a Austriei până 1924, și monedă oficială a Ungariei până 1927.

        Primele monede erau 1, 2, 5 coroane, iar primele bancnote erau 10, 20, 50, 100 coroane. Coroana austro-ungară a circulat oficial și în Liechtenstein.

        Austro-Ungaria fiind un stat multinațional, valoarea nominală a fiecărei bancnote era redată, cu numele propriu, în fiecare limbă a popoarelor din Dubla Monarhie, pe fața austriacă a bancnotei. Pe fața maghiară a bancnotei, denumirea era redată doar în limba maghiară.

Limba latină corona                         Limba germană Krone                           Limba maghiară korona Limba cehă koruna                          Limba croată kruna                               Limba română coroană Limba sârbă круна                          Limba slovenă krona                             Limba slovacă koruna Limba poloneză korona                   Limba italiană corona                            Limba ucraineană корона

Sursa informatiilor: enciclopedia libera
                                        

Despre bancnotele "comuniste"

 

          Atât de des întâlnită, sintagma “bancnote comuniste”, face referire în cele mai multe cazuri din mediul on-line, la bancnotele din emisiunea 1966, adică cele din Republica Socialistă România. O greșeală spun eu sau o asociere greșită doar a acestor bancnote cu regimul comunist. 

          Dacă privim puțin în istorie, instaurarea regimului comunist în România debutează după lovitura de stat de la 23 august 1944, prin staționarea trupelor sovietice pe teritoriul tării. Acestea au fost instrumentul cu ajutorul căruia rușii și-au asigurat implementarea totalitarismului de tip stalinist în țara noastră. Un aport semnificativ în impunerea comunismului în România de către URSS l-a avut și înțelegerea de la Yalta, din 1945, care a lăsat drum liber manevrelor sovieticilor în România. 

         Mulți utilizatori din mediul virtual, vânzători pe diferite site-uri sau simpli pasionați de colectionarea bancnotelor și monedelor, pică în plasa acestei sintagme. Comunismul nu este contemporan doar cu Republica Socialistă România, acest regim născându-se oficial la data de 30 decembrie 1947, când regele Mihai a fost silit să abdice, monarhia constituțională a fost abolită, iar România a devenit Republică Populară.

         Stalinizarea României a luat amploare odată cu apariția primului partid unic, Partidul Muncitoresc Român, creat în februarie 1948. Conducătorul PMR era Gheorghe Gheorghiu-Dej, cel care a și condus România în perioada 1948-1965. Dej a fost cel care a instaurat regimul comunist de tip stalinist în România, consolidat prin adoptarea celor două constituții comuniste din 1948 și 1952. 

         Perioada de după al Doilea Război Mondial a fost perioada instaurării comunismului în întreaga Europă de Est, implicit și în țara noastră.

         Pentru a nu plictisi prea mult cu o lecție de istorie învățată de toți în școală, concluzionez afirmând că bancnotele și monedele comuniste sunt cele care au apărut în perioada 1948 – 1989.

        Cum scopul acestui blog este de a prezența mici colecții o să va spun câteva cuvinte despre anumite piese din colecția personală, ce apar în imagini. Pentru că este foarte “la moda” a prezenta piese din 1966, o să vă spun câteva cuvinte despre această emisiune. 

  Bancnota de 3 lei 1966 este una rară și scumpă în acest moment. 

        Fiecare pasionat a observat, cu siguranță, că toate bancnotele sub titulatura Republicii Socialiste România au ca și an de emisiune 1966. Oare s-au emis toți banii în același an după care, populația a fost atentionata…”Nu rupeți banii, că alții nu se mai fac…trebuie s-aveți grija lor toată viața!” Desigur, glumesc, nimeni n-ar fi ieșit la tribună să urle în gura mare așa ceva. Bancnotele cu emisiunea 1966 s-au emis în perioada dintre acest an și 1989, când a căzut regimul comunist, din necesitatea de le înlocui pe cele deteriorate și de a păstra un anumit echilibru în piața monetară de la acea vreme, doar că pe toate aceste bancnote apare anul ’66. 

         Și ca să nu vă plictisesc cu emisiunea monetară din 1966, o să închei prin a vă prezenta și alte câteva bancnote comuniste, altele decât cele din RSR, tot din colecția personală. 

 Bancnota 500 lei 1949 ( Horea, Cloșca și Crișan )

 Această bancnotă este destul de rară și scumpă la momentul actual. 

  

                                                       1 Leu 1952

100 lei 1947, 5 decemvrie (decembrie) este ultima bancnotă aparută in peroada monarhiei constituționale, dupa care au fost emise bancnotele comuniste.

    Un articol de, Bogdan Florin BASARAB