Ceasuri

Măsoară-ți timpul în fapte, nu doar în secunde…

Autor: Bogdan Florin Basarab
         Rusoaice, elvețiene și japoneze laolaltă, într-o comuniune a păcii și a armoniei. Adeseori, măsurăm timpul la secundă, cu ceasuri de înaltă precizie…dar uităm să măsurăm timpul în fapte. Minutul are aceleași secunde pentru toți, dar “curge” diferit pentru fiecare dintre noi. Oricât de precis îți este ceasul, măsoară-ți timpul în fapte, de preferat bune, în pașii pe care-i lași în această lume efemeră, în vorbele pe care le rosteșți, în victorii și înfrângeri – pentru că nu vom fi cruțați nici de înfrângeri.

         Măsoară-ți timpul în acțiuni pozitive, măsoară-l și cu “ceasul minții” dar și cu “ceasul inimii”, calculează-ți timpul rațional, dar nu deveni robot sau sclavul unor principii derizorii. Privește-ți timpul scurs pe ceas, dar nu uita să priveșți și spre soare, spre orizont și spre viitor. Măsoară-ți timpul în bucuria de pe chipul oamenilor dragi, în clipele oferite celor ce te iubesc.

        Tu, drag colecționar, adună multe ceasuri, încânta-ți ochiul și inima cu această pasiune, dar nu uita: cel mai precis ceas se găsește în inima ta!












Rusoaice...







Pobeda - Calibrul 2602 (ZIM)
Autor: Bogdan Florin Basarab

    
    Unul dintre primele ceasuri mecanice pe care le-am purtat prin anii ’90, perioada adolescenței mele. Acest ceas Pobeda este echipat cu un mecanism ZiM 2602 cu 15 rubine şi secundar periferic fabricat cu aproximaţie în anii ’70. ZiM este acronimul de la ”Zavodai Imeni Maslenikova” (fabrica de ceasuri din Samara, Rusia), care a funcţionat începînd cu 1951 şi a produs numai ceasuri cu calibrul R 26 întîlnit sub marca Pobeda.
    Pobeda este primul ceas sovietic fabricat în serie după Al Doilea Război Mondial. Devenit aproape o legendă, aceste ceas îşi are rădăcinile în 1927, cînd guvernul sovietic a decis să dezvolte industria de ceasuri şi mecanică fină. În 1936 au semnat cu firma franceză LIP un tratat de colaborare şi asistenţă tehnică prin care LIP a cedat licenţa mecanismelor T18 (din care s-au dezvoltat ceasurile Zvezda) şi R26 (din care s-a dezvoltat brandul Pobeda). În 1945, imediat după terminarea războiului, a început producţia la Fabrica de Ceasuri nr. 1 din Moscova. Denumirea “Pobeda ” („victorie” în limba rusă) a fost stabilită de însuşi Iosif Visarionovici Stalin, în cinstea victoriei sovietice. Ulterior, producţia acestui mecanism a fost cedată şi altor fabrici din Rusia şi a fost baza pe care inginerii sovietici au dezvoltat alte mecanisme. De reţinut că acest mecanism a fost produs de firma LIP încă din 1918. 
    Un ceas frumos, pe care-l port și acum, ocazional, după mai bine de 29 de ani. I-am înlocuit doar sticla, deoarece timpul și-a pus amprenta asupra acesteia, în rest doar reviziile periodice. Și acest ceas este unul care va rămâne permanent în colecția personală.



Wostok – Calibrul 2209 
Autor: Bogdan Florin Basarab 

    “Timpul este prea lent pentru cei care așteaptă, prea iute pentru cei care se tem, prea lung pentru cei care se plâng, prea scurt pentru cei care sărbătoresc, dar, pentru cei ce iubesc, timpul este o eternitate” spunea William Shakespeare. Am început cu acest aforism pentru că ceasul pe care doresc să vi-l prezint în acest articol, are o importanță deosebită în viața mea – a aparținut bunicului meu.

    Un ceas practic, ușor, care se pretează atât la o ținută elegantă cât și la una casual. Este echipat cu unul dintre cele mai bune mecanisme fabricate în fosta Uniune Sovietică, un Wostok 2209 cu 18 rubine şi secundar central. De remarcat că acest mecanism a fost dezvoltat mai întîi pentru producţia militară. Mecanismul confirmă trendul anilor ’60 al industriei orologere sovietice (reprezentat şi de Poljot 2209, Raketa 2209, Zaria 2209), acela de a produce calibre cît mai mici care să poată fi introduse în ceasuri extraplate.
    Fabrica de ceasuri Wostok („răsărit”, în limba rusă) are originea în anul de război 1941, cînd a fost mutată Fabrica de Ceasuri nr. 2 din Moscova în localitatea Tschistopol Glavpribor, pe rîul Kama. Aici, la unitatea NK MV 835, a fost produs echipament militar dar şi ceasuri de bord pentru tancuri şi avioane. După terminarea războiului şi revenirea Fabricii nr. 2 la Moscova (devenită mai tîrziu “Slava”), au rămas în Tschistopol capacităţi de producţie unde s-au realizat ceasuri de mînă pentru militari, dar şi ceasuri pentru piaţa civilă.

    Din 1942 s-a numit Fabrica de Ceasuri Tschistopol (Tschistopol Ciasovaia Zavod). În 1964 a fost stabilit numele de Wostok (abia în 1995 a fost modificat în „Vostok”). La început s-au produs mecanismele K-43 şi K-26, folosite la ceasurile Pobeda. În 1952 se realizează ceasul Kama, în carcasă rezistentă la şocuri şi apă. În 1962 se lansează ceasul “Komandirskie”, iar fabrica devine furnizor oficial al Ministerului Apărării din URSS. În 1968 se lansează ceasul “Amfibia”. În 1992 fabrica trece în jurisdicţia Republicii Tatarstan şi ceasurile Vostok sînt exportate în cantităţi mari în Italia, USA, Elveţia.
    Dincolo de aceste informații de ordin istoric, închei prin a vă spune că, deși nu este cel mai scump ceas din colecție, este cel mai valoros prin importanța sentimentală pe care o are pentru mine.


Cum deosebeşti un ceas original de unul fake! Nu te lăsa păcălit şi ademenit atât de uşor!

    Într-o lume în care se contaface orice, nici ceasurile nu au scăpat bineînţeles. Pe internet, prin magazine de cartier, peste tot e plin de anunţuri ademenitoare care ne oferă ceasuri "originale" la preţuri mici. Însă nu vreţi să luaţi ţeapă, nu? Pentru asta trebuie să ştiţi câteva diferenţe între un ceas original şi unul fake.
    Putem deosebi un ceas original de unul fake după analizarea unor detalii precum culoarea, forma şi mărimea cutiei, detalii de design, de analiză a materialelor şi nu numai.
    Câteva indicii ne vor ajută să nu ne lăsăm păcăliţi.
    Pe siteul producătorului vom găsi informaţii detaliate despre ceas pe care, le citindu-le cu atenţie, vom putea şti ce vrem să cumpărăm. Marcajul cadranelor şi al indecşilor, calitatea materialelor şi curelei sunt indicii care dau uşor de gol o replică.
    O prima privire atentă trebuie să fie îndreptată spre calitatea curelelor. Un ceas original va avea în dotare o curea de piele sau metalică de o calitate ireproşabilă. Un “fake” vine la vânzare cu mici defecte de fabricaţie, ce pot fi observate cu un pic de atenţie.
    De asemenea, şi materialele preţioase sau semipreţioase cu care e dotat un ceas de lux poate fi un punct de reper. Diferenţa dintre argint şi tinichea poate fi observată destul de uşor.
    Nu în ultimul rând ne vom informa înainte de a comandă/cumpără un ceas cu privire la distribuitor, dacă este sau nu agreat de producător.
    Informaţiile ceasurilor originale de pe spatele acestora sunt gravate (cu o gravură de calitate) şi nu vopsite, geamul este din cristal safir şi nu din sticlă. Orice abatere înseamnă, cel mai probabil, un fals. Dacă defectele nu sunt atât de evidente încât să poată fi observate cu ochiul liber, o comparaţie directă cu un original sigur ar trebui să rezolve dilema.
    De multe ori, dincolo de indicat ora, ceasurile false nu sunt capabile de a reproduce şi celelalte funcţii ale modelelor originale. În mod evident atunci când unul dintre butoane nu acţionează funcţia corespondenţă cărţii tehnice, vorbim de un fals.
    Dacă aţi cumpărat un ceas şi nu sunteţi siguri 100% că e original sau un “fake” urmăriţi-i câteva zile performanţele. Mecanismele chinezeşti folosite pentru indicarea orei nu sunt tocmai precise. Un original nu rămâne în urmă, aşa că profitaţi de timpul în care îl puteţi returna şi nu ezitaţi!
    Nu trebuie să va lăsaţi păcăliţi de documentele ce însoţesc replicile. Producătorii care pot imită un ceas original pot copia şi câteva certificate de garanţie.
    Preţul constituie un element important în stabilirea autenticităţii unui ceas. Un ceas listat de producător la 1000 de euro poate beneficia, la un moment dat, de un preţ excepţional de 500 de euro. Dacă vânzătorul vi-l oferă la 100 de euro treaba e clară: “ceasul original ieftin” nu e varitabil, scrie ora-exacta.eu.
    Pentru clienţii care se lasă ademeniţi de un preţ accesibil, ar trebui să ştie că investiţia nu merită: un fake se va deteriora în cel mai scurt timp, din cauza calităţii inferioare a materialelor din care a fost produs: de la carcasa, curea şi până la mecanism.
    Sursa: ora-exacta.eu

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Monede din argint false – 14 modalități de identificare a falsurilor

Păstrarea monedelor în colecții

Misterul bancnotelor "false" de 10 lei – False sau nu?