Bitcoin în Ardeal. Moneda virtuală se tranzacționează în Cluj și Sibiu

Bitcoin în Ardeal. Moneda virtuală se tranzacționează în Cluj și Sibiu

           Lumea banilor este într-o continuă transformare și evoluție. Dacă în urmă cu câțiva zeci de ani plata cu cardul părea de domeniul SF, acum a venit vremea să ne uităm la carduri ca la o vechitură, în comparație cu moneda virtuală, Bitcoin, care promite să revoluționeze ceea ce știam despre bani.
          Bitcoin, o monedă folosită exclusiv pe internet, oferă utilizatorilor putere deplină asupra propriilor finanțe și îi scutește de amestecul oricărui organ de reglementare, fapt ce a transformat moneda cibernetică într-o „mină de aur”, râvnită de micii întreprinzători, abuzată de infractori, hulită de economiști și înspăimântătoare pentru bancheri.

          Economia bitcoin este încă la început. Totuși, utilizatorii Bitcoin pot deja tranzacționa bunuri reale şi servicii, cum ar fi maşini uzate şi contracte pentru dezvoltare de software independent. Comercianţii schimbă diverse monede ca dolari americani (USD), ruble ruseşti (RUB) şi yeni japonezi (JPY), etc pe Bitcoini dar şi invers, prin intermediul siturilor de schimb. Clujul și Sibiul sunt primele două orașe din Transilvanie unde tranzacționarea de Bitcoini este deja o realitate.

O rețetă de succes în apele anonimatului

         Cuvântul de ordine al succesului Bitcoin este anonimatul. Proiectul a luat ființă în 2008 și conceptul îi aparține unui programator cu origine și nume necunoscute ce folosește pseudonimul Satoshi Nakamoto și care a dat start „fabricii” de bani în luna ianuarie a anului 2009. La nivel mondial, se estimează că un procent din populația Terrei folosește Bitcoini, în timp ce în România, numărul utilizatorilor este, într-o prognoză optimist, de ordinul miilor. În prezent, salariul minim pe economie în România s-ar putea traduce prin… 1 bitcoin.
        Utilizatorii de bitcoini își păstrează anonimatul, chiar dacă activitatea de producere și tranzacționare este cât se poate de legală. „Nu știu ce se poate întâmpla dacă activitatea ne va fi reglemantată de Parlament, de exemplu. Multe lucruri nu sunt înțelese pe deplin și ar putea exista tendința ca activitatea să ne fie interzisă, cum s-a mai întâmplat în alte țări”, spune Flaviu, un sibian care se ocupă de tranzacții cu bitcoini.
         Dar ce este Bitcoin? O întrebare simplă cu un răspuns care, potrivit dezvoltatorilor din domeniu, ar necesita săptămâni de explicații. Pe scurt însă, „Bitcoin este o resursă digitală a internetului. Utilizatorul de bitcoini poate avea acces la banii săi oriunde în lume, îi poate folosi și tranzacționa fără ca nimeni să-i cunoască identitatea lui sau a destinatarului, plătește comisioane mult mai mici decât cele plătite la plata cu cardul sau prin pay-pal și poate vinde sau cumpăra orice. Bitcoin poate fi doar o modalitate de plată foarte simplă, însă potențialul monedei este imens atunci când vorbim despre tranzacții cu bitcoin”, spune Flaviu, unul dintre puținii dealeri de bitcoini care acceptă să vorbească cu mass-media.
           Bitcoin oferă un avantaj pe care nicio altă monedă tradițională nu îl poate garanta. În timp ce valoarea pe piață a monedei euro sau a dolarului scade și crește de la o zi la alta, bitcoin are o inflație cunoscută de toate părțile implicate în tranzacție, producția de unități bitcoin fiind stabilită de un software.
         „O data la patru ani se produce o cantitate limitată de unități bitcoin. La sfârșitul anului 2012 existau 10, 5 milioane de bitcoini pe piață, limita urmând să fie atinsă probabil în 2040 când se va ajunge la 21 de milioane de unități, după care producția se va opri”, explică Flaviu.
          Monedele bitcoin iau naștere doar atunci când calculatoarele reușesc să rezolve probleme matematice de o dificultate greu de explicat celor fără cunoștinșe profunde în domeniu. Producția de bitcoin este un proces complex, care folosește puterea plăcilor video și a procesoarelor din computer, combinată cu tehnologia internetului. Un utilizator are nevoie de un computer cât mai avansat, al cărui preț poate să depășească 2.500 de euro. Din start, laptop-urile existente pe piață sunt scoase din ecuație întrucât soft-ul de producere a monedei virtuale vi l-ar transforma într-o adevărat plită electrică. Nu puțini au fost cei care, încercând să se îmbogățească prin producerea de bitcoini, au constatat că profitul întârzie să apară din cauza consumului foarte mare de energie electrică și a problemelor pe care „mineritul” le cauzează computerelor, care sfârșesc prin supra-încălzire.
          În fiecare zi sunt generați bitcoini în valoare de aproximativ 800.000 de dolari, costurile energiei electrice consumate pentru această activitate ajungând la aproximativ 200.000 de dolari, potrivit informațiilor publice de pe site-urile care se ocupă cu această chestiune.
           Pentru cei care nu doresc să-și „măcelărească” laptop-urile și desktop-urile cu „mineritul” după bitcoini, există oricând varianta tranzacțiilor din monedele tradiționale în monedă virtuală. Valoarea unui bitcoin are fluctuații imense, de exemplu, în data de 30 octombrie 2013 un bitcoin se cumpăra cu 857 RON în timp ce în data de 4 noiembrie 2013, un Bitcoin costă 931 RON, în funcție de zvonuri și de numărul de utilizatori implicați în tranzații.
            Monedele virtuale sunt stocate în „portofele”, care nu pot fi accesate decât de utilizator. Pentru cei care se lasă greu convinși de sistemele de securitate informatică, există varianta printării portofelului, care poate fi apoi pus la loc sigur, într-un seif.

România, țara unde realitatea bate virtualul

           Prin definiție, românii nu au încredere în sistemul bancar, mulți dintre ei preferând ca atunci când își primesc salariile să facă un drum până la bancomat și să scoată banii, în loc să-și achite cumpărăturile direct prin virament bancar, așa că nici monedele bitcoin nu au cum să fie prea populare.
          Cu greutate totuși, Bitcoin și-a făcut intrarea și pe piața românească. În prezent există un singur agent commercial care acceptă plata în bitcoini, restaurantul „La Conu’ Iancu fiind” primul local din România care face afaceri cu moneda virtuală.
          În Cluj-Napoca lucrurile încep să se dezmorțească, însă lupta cu mentalitatea este una anevoioasă, așa cum și dealerii locali recunosc.
         „Utilizatorii sunt puțini, lumea nu știe foarte multe despre monede virtuale și despre ce înseamnă Bitcoin. Se fac totuși tranzacții și în Cluj. Lumea vinde și cumpără bitcoini pe care apoi îi folosesc pentru a cumpăra produse de pe site-uri din afara țării”, spune un dealer de pe piața clujeană, care face tranzacții în mai multe orașe din țară, de aproape un an de zile, sub numele k3d.
          Chiar dacă Bitcoin este abia la început de drum și rapoartele anuale prezintă creșteri mari, economiștii nu au mare încredere în forța acestei monede care, spun ei, în lipsa unei reglementări bine stabilite și a unei acoperiri clare, este mult prea instabilă și este sortită să sfârșească la fel ca orice altă monedă virtuală de până acum.
         „Va trece foarte mult timp până când o monedă virtuală va lua fața monedelor tradiționale. Este totuși important ca lumea să conștientizeze că prin folosirea de pildă a Bitcoinilor se reduce posibilitatea comercianților de a comite evaziune fiscală. Ar trebui încurajate astfel de initiative pentru că folosirea cardurilor de credit, a pay-pal-ului sau a monedelor virtuale pentru achitarea plăților este benefică în ce privește stoparea evaziunii fiscale. Ar trebui să existe avantaje atât pentru comerciant cât și pentru comparator, care ar trebui să înțeleagă faptul că doar așa se poate reduce presiunea asupra taxelor și a impozitelor. Folosirea de monede virtuale este o chestiune de foarte mare perspectivă în contextul în care românii încă au dubii în ce privește plata cumpărăturilor cu cardul de credit”, explică economistul clujean Andrei Crivii.

Randament incredibil: 20 de euro în 2009=643.000 de euro în 2013

          Dacă la începutul anului 2009 un bitcoin valora ceva mai puțin de un dolar, astăzi, în România, un bitcoin poate fi cumpărat cu 931 de RON. Fluctuațiile sunt atât de mari încât într-un interval de câteva ore, valoarea monedei poate crește sau scădea cu câteva zeci de lei.
          De la crearea Bitcoin în 2009, peste 10.000 de comercianţi au ajuns să accepte moneda virtuală. Valoarea totală a bitcoinilor de pe piață era la sfârșitul lunii martie a acestui an de 1 miliard de dolari.
          Istoria recentă le demonstrează celor neîncrezători că totuși se poate. Un tânăr norvegian a descoperit Bitcoin imediat după lansare, în anul 2009. La acea vreme a reușit să cumpere 5.000 de unități cu doar 20 de euro. Pe numele său Kristopher Koch, norvegianul și-a amintit după câțiva ani de afacerea lui și nu mica i-a fost mirarea când a constant că cei 20 de euro s-au transformat în suma de 643.000 de euro. Astăzi, Kristopher deține un apartament în cel mai scump cartier rezidențial din capitala Norvegiei, cumpărat cu 1000 de bitcoini.
         Pentru investitorii serioși și pentru jucătorii la bursă există și o variantă mai profesională a Bitcoin. De curând s-a lansat platform SecondMarket unde sunt posibile tranzacțiile cu Bitcoini, suma de intrare fiind de 25.000 de dolari. Între investitorii se numără jucători de renume mondial ca FirstMark Capital, Social+Capital Partnership, Li Ka-shing Foundation sau Temasek Holdings.

De la pizza și telefoane la droguri și șantaj

           Lipsa unei autorități care să reglementeze acțiunile individului și garantarea nedezvăluirii identității sunt două dintre visele oricărui utilizator de servicii financiare. Bitcoin a inclus în oferta lui aceste două puncte, de unde și succesul său din ultimii ani.
           Chiar dacă a avut numeroase fluctuații, fiind puternic afectată de fiecare zvon care prezicea apocalipsa Bitcoin, moneda virtuală a rezistat tuturor atacurilor informatice și a devenit în 2013 salvarea unor ciprioți cu dexteritate digitală, care, speriați de falimentul bancilor autohtone, și-au transformat toate economiile în Bitcoini. Apreceierea cea mai mare a monedei a survenit după intrarea acesteia pe piața din China.
           Primul bancomat la care utilizatorii pot transforma Bitcoinii în bancnote reale a fost inaugurat în Cipru, exemplul europenilor fiind urmat și de canadieni, care au instalat deja un ATM de Bitcoini în Vancouver și pregătesc alte patru astfel de aparate în Montreal, Toronto, Ottawa şi Calgary.
           Multe magazine din SUA și Canada au început recent să accepte plata cu bitcoin, astfel că astăzi poți cumpăra folosind moneda cibernetică haine, pizza, electronice sau poți plăti chiar și unele facturi. Platforma de management al conținutul online wordpress.com oferă servicii ce pot fi plătite folosind Bitcoin, în timp ce un site numit pizzaforcoins.com permite utilizatorilor să comande pizza pe care să o plătească folosind Bitcoini.
            Însă și dealerii de droguri și infractorii au prins rapid gustul monedei și au început să-și finanțeze operațiunile folosind Bitcoini. Cea mai mare captură de Bitcoini obținuți din afaceri ilegale s-a consemnat în luna octombrie, când administratorului pieței „Silk Road” i-a fost confiscat portofelul Bitcoin în care deținea echivalentul a aproximativ 28 de milioane de dolari.
            Partizanii Bitcoin susțin însă că acesta a fost doar un accident de parcurs. „Normal că se pot face multe ilegalități, dar droguri poți cumpăra oriunde, nu doar cu Bitcoini. De soarta acestei monede virtuale se ocupă zilnic 100.000 de IT-iști din toată lumea care se asigură că bazele de date sunt sigure și confidențiale. Bitcoin este un proiect serios care în alte țări colaborează chiar și cu bănci, cum e cazul Germaniei”, spune Flaviu.
            În urma numeroaselor neregularități descoperite la utilizatorii de Bitcoini din SUA, statul a reglementat ca orice tranzacție ce depășește echivalentul a 10.000 de dolari să fie declarată. Țări ca Germania sau Canada au recunoscut moneda cibernetică ca având statul de instrument financiar, dar Thailanda a interzis-o tocmai din cauza caracterului descentralizat care o face să nu poată fi controlată de vreo autoritate statală.
             Nu în ultimul rând, există servicii unde Bitcoinii virtuali pot fi convertiți în monedă concertă, de fier, contra unei taxe de emitere. Moneda virtuală devine astfel un obiect cât se poate de palpabil. De exemplu, fiecare Bitcoin emis de casascius.com este acoperit de un Bitcoin „real”, încorporat în el. Fiecare piesă monetară corespunde unei adrese proprii Bitcoin și are un „cod privat” rambursabil, sub holograma care îl protejează de falsificare. Astfel, s-a ajuns ca monedele reale, palpabile, să fie validate de un concept virtual!

             Sursa informatii: https://transilvaniareporter.ro