Colecționarul amator

Autor: Bogdan Florin Basarab          Cea mai importantă “îndeletnicire” a unui colecționar de monede sau bancnote este aceea de a achiziționa cât mai multe piese rare și calitative la prețuri cât mai bune. Această   prioritate pune pe plan secund conservarea acestora. Din păcate, o parte a colecționarilor nu alocă suficient timp protejării monedelor intrate în colecție. Poate pentru unii nu este problema timpului, cât cea materială, în România lipsind cu desăvârșire magazinele de accesorii pentru numismatică, ceea ce face ca, achiziționarea acestora să fie foarte dificilă sau costisitoare.          Nu de puține ori am văzut la unii colecționari piesele grămadă, fie în pungi de plastic, fie de hârtie, fie pur și simplu…într-o cutie. Monedele contemporane sunt mai puțin pretențioase, însă cele foarte valoroase merită și o stocare pe măsura acestora.          Cele mai întâlnite sunt plicurile din carton autoadeziv sau care se capsează. Aceasta este o modalitate practică d

Emisiune numismatică dedicată împlinirii a 550 de ani de la sfințirea bisericii Mănăstirii Putna        În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de  18 martie 2019  , Banca Naţională a României a lansat în circuitul numismatic o monedă din aur și o monedă din alamă, pentru colecționare, dedicate  împlinirii a 550 de ani de la sfințirea bisericii Mănăstirii Putna .     Aversul monedei din aur  redă imaginea bisericii Mănăstirii Putna, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „100 LEI”, stema României, inscripția „PUTNA” și anul de emisiune „2019”.       Aversul monedei din alamă, pentru colecționare  redă imaginea bisericii Mănăstirii Putna, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „50 Bani”, stema României, inscripția „PUTNA” și anul de emisiune „2019”.      Reversul comun monedelor din aur și din alamă, pentru colecționare  prezintă portretul domnitorului Ștefan cel Mare și ins

                                                                                     Autor: Bogdan Florin Basarab       Ai găsit un anunț ce pare a fi un chilipr?! O monedă mai rară din România, într-o stare impecabilă, UNC? Dacă fotografiile nu sunt foarte clare și la o rezoluție mulțumitoare pentru un studiu amănunțit, nu ezita să ceri informații suplimentare, despre proveniența acesteia, imagini detaliate, eventual scanări ale piesei respective. De ce? Pentru că poți foarte ușor să cazi în plasă și să cumperi o monedă falsă, copie sau replică fidelă. Pe multe siteuri din afară se vând astfel de copii ale unor monede istorice, din România și nu numai. În general, la aceste anunțuri este specificat că sunt copii ale monedelor originale, dar în țara noastră sunt și “comercianți” care “uită” în mod intenționat să specifice acest “detaliu” și le vând ca monede autentice. În imaginile ce însoțesc articolul, vă prezint două monede din 1952, de 1 și 2 lei RPR, vândute pe AliExpress.

Bancnotele de 1 leu 1992 şi 10 lei 1992 au fost tipărite în România la fel ca şi cupoanele din 1992-1993 şi 5 lei 1992, pe hârtia bancnotelor din emisiunea 1966. Dacă faceți comparație între aceste bancnote și bancnota de 5 lei 1966, emisă în Republica Socialistă România, veți descoperi asemănări grafice foarte mari.  Descriere:  - 1 Leu - emisiunea 1992 - emisă în 29 noiembrie 1993 - retrasă din circulaţie în 1994; - 5 Lei (5000 Cupon) - emisiunea 1992 - emisă în 20 septembr ie 1993 - retrasă din circulaţie în 1994; - 10 Lei - emisiunea 1992 - emisă în 29 noiembrie 1993 - retrasă din circulaţie în 1994. Fotografii din arhiva personală, Bogdan Florin Basarab

Autor: Bogdan Florin Basarab      Despre dolarul american și despre răspândirea acestuia în lume, am auzit cu toții. Istoria sa, o știu mulți. Nu intenționez s-o reiau, nici să o transcriu, vreau să vă spun despre unele aspecte mai puțin cunoscute ale acestei bancnote. Când spun mai puțin cunoscute, nu mă refer la colecționari, ci la publicul larg, la cei care folosesc dolarul SUA în diferite tranzacții financiare cash.      O bancnotă de înlocuire, denumită în mod obișnuit “star note”, este o bancnotă tipărită pentru a înlocui o bancnotă defectuoasă și este utilizată ca un mecanism de control prin care guvernele sau autoritățile monetare cunosc numărul exact de bancnote imprimate. De asemenea, deoarece nici două numere de serie nu pot fi identice, bancnota este reprodusă pur și simplu cu un simbol în numărul de serie, identificându-l ca înlocuitor pentru o bancnotă cu eroare. Deoarece controlul de calitate constată bancnote defecte în procesul de tipărire, după ce numărul de ser

    Denga, în rusă “деньгá” sau “денга”, a fost echivalentă cu jumătate de copeică, unitate monetară rusă (100 copeici au o rublă). Se crede că provine dintr-o monedă utilizată în Balcani în timpul secolului V și cade în desuetudine în timpul secolului al XVIII-lea, dispărând în secolul al XIX-lea. Ea nu a avut niciodată o schimbare oficială în rublă, deoarece valoarea sa a variat de la o regiune la alta a Rusiei.     Imperiul Rus a fost un stat care a existat din 1721 până la revoluția din 1917. Unul dintre cele mai mari imperii din istorie, întinzându-se pe trei continente, Imperiul Rus era întrecut doar de imperiile Britanic și Mongol. A jucat un rol important în distrugerea ambițiilor lui Napoleon din 1812–1814, iar din cauza acestui lucru, s-a extins în vest și sud. Era, mai mereu, în conflict cu Imperiul Otoman (care era aliat cu cel britanic).        În imaginile ce însoțesc articolul, sunt prezentate câteva monede Denga din colecția personală. Din păcate, calitatea foto

Autor: Bogdan Florin Basarab        Pentru că acest blog își propune să trateze subiecte diverse legate de colecțiile personale, printre care și numismatica, vă aduc în prim-plan câteva informații despre monede care au circulat pe teritoriul țării noastre în perioada 1772-1774. Din păcate, fotografiile ce prezintă piese din colecția personală, nu sunt foarte reușite, fiind făcute în grabă cu telefonul mobil. Aceste imagini prezintă două monede din 1773 și 1774.        Monedele Sadagura sunt primele monede comune ambelor Principate Române (Moldova și Muntenia) și au fost puse în circulație, în timpul Războiului ruso-turc din 1768-1774, de către armata de ocupație rusă din Moldova și Țara Românească, condusă de mareșalul Piotr Rumianțev-Zadunaiski.       În timpul războiului ruso-turc (1768-1774), încheiat prin Pacea de la Kuciuk-Kainargi, mareșalul Piotr Rumianțev-Zadunaiski - comandantul trupelor de ocupație rusești în Moldova și Țara Românească - a luat măsuri de organizar

Autor: Bogdan Florin Basarab     De ceva timp, internetul este plin de știri prin care se anunță că au fost depistate o mulțime de bancnote false, cu valoarea nominală de 10 lei. Banca Națională a României a emis, pană în 2018, 2 emisiuni diferite pentru bancnota de zece lei. Aceste două emisiuni, așa cum era de așteptat, diferă printr-o serie de amănunte. Prima serie are trecută o dată standard: 1 iulie 2005 (tipărită pe fața bancnotei, în partea dreaptă, având un scris foarte mic). Asta înseamnă că, începând cu anul 2005, B.N.R. a tipărit bancnota de 10 lei. Cum matrița nu se poate modifica în fiecare an, banca trebuia să găsească o soluție pentru a arăta în ce an s-a tipărit o bancnotă. S-a apelat la soluția trecerii anului exact al tipăririi în seria bancnotelor. Astfel, toate bancnotele pe care există data de 1 iulie 2005 pot avea seriile care încep cu 05, 06 și 07.     A doua serie a apărut începând cu 2008 și este destul de diferită de prima matriță. În primul rând,

Primele monede aniversare emise de BNR în 2019 Autor: Bogdan Florin Basarab     Banca Naţională a României a lansat luni, 7 ianuarie 2019, în circuitul numismatic un set de trei monede (din aur, argint şi tombac cuprat), o monedă din argint şi o monedă din alamă, pentru colecţionare, dedicate preluării de către România, la 1 ianuarie 2019, a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene.     Conform unui comunicat al BNR, aversul monedei din aur redă harta Uniunii Europene la 1 ianuarie 2019, momentul preluării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene; inscripţia în arc de cerc 'România', valoarea nominală '100 Lei', stema României şi anul de emisiune '2019'.     Aversul monedei din argint redă harta Uniunii Europene la 1 ianuarie 2019, momentul preluării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene; inscripţia în arc de cerc 'România', valoarea nominală '10 lei', stema României şi anul de emisiune '